Debitorii au ajuns sau ar putea ajunge în curând în situația în care ar putea cere constatarea impreviziunii și să ceară ajustarea contractelor.
Curtea Constituțională a motivat decizia luată în luna iulie prin care a respins contestațiile băncilor cu privire la noua formă a Legii privind darea în plată. Curtea arată că instanțele vor trebui automat să constate că există impreviziune atunci când cursul a crescut cu mai mult de 52,6% de la data contractării creditului (așa cum se întâmplă în cazul creditelor în franci elvețieni) sau rata lunară s-a majorat cu mai mult de jumătate ca urmare a creșterii dobânzilor. Atât debitorii cât și creditorii vor avea dreptul de a cere adaptarea contractului în cadrul procedurii de dare în plată, și judecătorii vor pronunța soluția fără să evalueze situația materială a debitorului. Pentru creditele restructurate prin modificarea capitalului, data de referință a impreviziunii va fi cea a actului adițional. Mai mult, debitorii care au pierdut procese pe forma trecută a legii vor putea deschide altele.
Curtea Constituțională a României a venit cu o nouă pronunțare în privința Legii privind darea în plată, modificată anul trecut de Parlament și contestată de bănci. Astfel, Curtea a declarat neconstituțională prevederea care arăta că debitorii beneficiază, practic, automat de ștergerea datoriilor rămase după executarea silită. Au fost însă respinse celelalte excepții ridicate de bănci, inclusiv cele referitoare la variația cursului cu mai mult de jumătate.
Curtea Constituțională a României a declarat neconstituționale principalele modificări propuse de senatorul Daniel Zamfir la Legea privind darea în plată. Curtea arată că textul de lege, care introduce criterii măsurabile de la care se consideră că în contractele de credit ipotecar operează impreviziunea, încalcă Constituția în privința dreptului la proprietate al creditorilor, dar are și deficiențe de redactare, claritate, precizie și logică și, pe alocuri, are un stil confuz și dezordonat. Pe de altă parte, Curtea arată că legiuitorul ar putea introduce o dispoziție care să stipuleze că o anumită fluctuație valutară este motiv de impreviziune contractuală, însă una mai mare de nivelul de 20% din lege, considerat moderat de către judecătorii constituționali.
Plenul Camerei Deputaților a adoptat proiectul inițiat de senatorul ALDE Daniel Zamfir pentru modificarea Legii privind darea în plată. Sunt introduse definiții cantitative privind impreviziunea care fac mai ușor pentru debitori să închidă creditele la bănci, precum criterii ce țin de deprecierea cursului sau scăderea veniturilor.
Curtea Constituțională a respins cererea unor debitori aflați în litigiu cu OTP Bank ca articolul care impune un plafon de până la 250.000 de euro pentru solicitările de dare în plată să fie declarat neconstituțional.
Băncile au câștigat, în ultimele două luni, majoritatea proceselor pe darea în plată în care există sentințe definitive. Cele mai multe instanțe de fond așteaptă motivarea deciziilor luate în octombrie de Curtea Constituțională pe această lege. O decizie a fost deja motivată, însă nu a putut fi publicată de Monitorul Oficial.
Curtea Constituțională a conexat mai multe dosare pe excepțiile de neconstituționalitate ridicate de bănci pe Legea 77/2016 privind darea în plată și a rămas în pronunțare. Băncile au cerut ca Legea să fie declarată neconstituțională atât în cazul mai multor articole, cât și în ansamblul său. Ministerul Public opinează că Legea are mai multe prevederi care încalcă Constituția.
Cel mai mare program de garanții de stat trebuia să dispară în acest an, spune Eugen Rădulescu, directorul Direcției de Stabilitate din Banca Națională a României. Prima Casă a rămas în viață pentru că a apărut Legea privind darea în plată, care a bulversat piața imobiliară, explică Rădulescu.
Firma de recuperare Kruk suspendă temporar acțiunile de colectare amiabilă a creanțelor pentru cazurile care întrunesc condițiile de aplicare a legii dării în plată, până ce legea este clarificată, potrivit unui comunicat de presă.
Banca Comercială Română a răspuns notificării unui client care a solicitat stingerea datoriei rămase după vânzarea silită a casei ipotecate, susține avocatul Adrian Cuculis. Reprezentanții BCR spun că au respectat legea în cazul de față, fără să ofere alte detalii.
Președintele Iohannis a promulgat legea dării în plată, în pofida opoziției bancherilor. Deputatul Daniel Zamfir, inițiatorul legii, spune că oamenii vor avea dreptul la o viață nouă, în care nu vor mai fii sclavii ratelor la bancă și vor putea decide cum să trăiască de acum înainte. Românii cu credite ipotecare pentru locuințe vor putea ceda creditorilor casa fără să mai rămână cu datorii.
Legea dării în plată a trecut fără nicio obiecție prin dezbaterile generale din plenul Camerei Deputaților, după ce toți liderii partidelor politice și-au exprimat sprijinul. Legea merge la votul final al plenului, așteptat după ora 13. Camera Deputaților este decizională.
Prioritatea numărul unu a Parlamentului ar trebui să fie excluderea creditelor Prima Casă de la aplicarea legii dării în plată, a declarat viceguvernatorul Liviu Voinea, în cadrul dezbaterilor din Comisia juridică privind forma finală a legii.
Inițiatorul legii dării în plată spune că vrea să introducă un amendament prin care statul să-și asume plata garanției Prima Casă chiar și în cazul în care debitorul dă în plată. Enache Jiru, secretar de stat în Ministerul Finanțelor, afirmă că, în forma curentă, legea face invalidă garanția statului, dar, în același timp, dacă amendamentul inițiatorului trece, atunci statul va fi ținut responsabil să plătească garanția. Un prim efect ar fi acela că datoria publică va crește, ca urmare a reevaluărilor Comisiei Europene. În scenariul în care 50.000 de debitori Prima Casă vin să lase cheile băncilor, bugetul de stat plătește un miliard de euro, spune oficialul.
Dacă legea dării în plată trece în formula curentă, în care se aplică și creditelor în derulare, băncile vor contesta în instanță cererile debitorilor care vor să scape de credite și vor ridica excepția de neconstituționalitate pe principiul neretroactivității legii, a explicat Steven van Groningen.
Asociațiile de consumatori cred că legea privind darea în plată nu ar trebui întoarsă de președintele Iohannis în Parlament, pentru că o tergiversare ar arunca în stradă debitorii care nu-și mai pot plăti ratele. Bancherii spun că legea ar trebui verificată de Curtea Constituțională.
Proiectul de lege privind darea în plată, adoptat azi de Parlament, este neconstituțional, consideră Asociația Română a Băncilor. Textul normativ încalcă dreptul de proprietate prevăzut în Constituție, dar și normele dreptului civil și introduce riscuri sistemice în sistemul bancar, arată asociația bancherilor într-un comunicat.
Băncile reacționează după ce Comisia de buget a avizat pozitiv un proiect de lege prin care debitorii vor putea scăpa de credite dacă lasă băncii casa ipotecată. Patronatele bancare spun că adoptarea proiectului de lege ar produce consecințe negative ireversibile asupra sistemului bancar, prin inducerea unei instabilități prelungite și reducerea drastică accesului clienților la creditele imobiliare și ipotecare.